Toamna
aceasta pictorita ieseanca Cella Negoiescu a expus cea mai recenta
galerie a sa de pictura in ulei, intitulata
Humanus, la Ateneul Tatarasi. Vizitatorului
neavizat frumusetea feminina poate ca nu-i va iesi in intimpinare prea usor. Si
asta pentru ca nu e inca pregatit pentru autenticitatea, forta si expresivitatea
tablourilor de fată.
Ceea ce am remarcat imediat e ca Cella Negoiescu picteaza
ca si cum ar sculpta, ulterior am aflat ca artista insasi ar fi marturisit ca si-ar fi dorit sa
sculpteze. Relief, contur, forța, incordare sunt termeni pe care ii asociez lucrarilor
acestei creatoare. Tot din marturisirile artistei am aflat ca i-au placut mult
academistii (dintre ai nostri Aman si Stahi, Grigorescu s-ar indrepta mai
degraba catre impresionism). Stahi ar fi unul dintre preferati, dar, in mod
paradoxal, si Dali.
Pentru ca in aceasta expozitie este vizata femeia, mi-am
propus doar citeva cuvinte despre ingerul si demonul din noi, femeile, cu
referire la stilul artistei Cella Negoiescu. As putea clasa picturile expuse in
cadrul expozitiei Humanus pe trei
paliere: femeia angelica, femeia-demon și femeia pur si simplu – intre inger si
demon. Intre al doilea si al treilea nu se poate face o distinctie foarte
clara, astfel incit sa separam in mod riguros tablourile. Dar putem urmari
modificarile ce survin de la Angelica, La
malul marii, unde femeia este reprezentata in pasteluri, apoi Pe plaja, Relaxare, Tinerete, pentru a
continua cu Tristete, Tors de femeie I, Insorire, cind predominant este jocul de
lumini si umbre din reprezentarea corpului femeii si, în cele din urmă, cu Meditatie, Dupa baie, Framantari, Nud cu
spatele, Tors de femeie II, cind linia se adinceste, clavicula ori sira
spinarii par sa strapunga usor carnea, semn al fragilitatii, al unor trairi
interioare diferite de serenitatea de la început.
Femeia este surprinsa în spectacol (balerină,
cîntăreață), in solitudine, adincita in sine, in lupta cu propriul eu interior.
Ingerul si demonul din noi sunt realitati pe care nu le putem vedea, dar efectele
pot fi constatate ca stari, iar Cella Negoiescu isi dovedeste maestria in a
surprinde starile sufletului uman, ale sufletului femeii. Tristete, melancolie,
disperare muta, dar crincena, acalmie, indiferenta, extaz, vulnerabilitate, frivolitate
sunt doar nume. Pentru a le intelege intr-adevar sa mai privim o data la
tablourile din expozitia Humanus
semnată Cella Negoiescu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu