Dacă regizori eminamente estetici au început să migreze înspre un teatru
implicat social, regizori interesați cu precădere și în mod activ de problemele
actuale ale comunității, cu manifeste înclinații spre stânga politică, creând
veritabile performance-uri au început să migreze înspre un teatru cu o miză
estetică mai mare (coregrafie, muzică live, atenție acordată light design-ului
și cromaticii din recuzită și vestimentație), fără a-și trăda intențiile inițiale,
politizante. Din această a doua categorie face parte Ioana Păun, regizoare recunoscută
la nivel internațional.
Prin teatrul realizat, Ioana Păun se îndreaptă asupra unor probleme
sociopolitice și economice actuale (șomajul, violența domestică, rolul femeii
în societatea contemporană, abuzarea de femeie prin repartizarea neechitabilă a
muncii domestice, abuzurile și umilințele trăite de imigranții veniți să
lucreze în România, jocurile de putere angajator-angajat etc.), lucrând alături
de jurnaliști ori sociologi, cu intenția de a problematiza, dar și de a căuta
în mod activ soluții prin intermediul performance-ului artistic. Regizoarea își
orientează demersul dinspre formula ”Totul este regie/regizat” înspre formula
”Totul este realitate”, cu scopul de a surprinde ”starea permanentă de balans
între realitate și spectacol, acolo unde se desfășoară schimbări de paradigmă
politică”.
Pentru Ioana Păun ”Totul este regie” și ”Totul este politic(ă)”, iar
teatrul este, dacă nu tocmai o armă socială, atunci un mijloc activ de
investigare a realităților sociopolitice, de înregistrare, apoi chiar de
declanșare a schimbărilor sociale importante, un bumerang între spectacol și
realitate. Teatrul devine creator de realitate. Modul în care regizoarea face
trecerea dinspre spectacol/regie înspre realitatea sociopolitică (”Totul este
realitate”) este urmat de drumul în sens invers, presupunând că rolul
performance-ului a fost atins: o cauză este pledată, iar efectele sunt
resimțite imediat. Teatrul este un ferment – prin teatru se intervine în sfera
publică și se schimbă realități sociale. Arta teatrală contemporană cuprinde
proiecte comunitare al căror mesaj este direct, arareori conceptualizat, și a
căror estetică e de cele mai multe ori una angajată.
Este și cazul performance-ului Produse
domestice tratând pe baze reale (investigație, cercetare, includerea
poveștii reale dezvăluite în urma casting-ului în scriptul inițial), dar
într-un mod artistic (chitară și voce live acompaniind muzical narativitatea fragmentată
și punctând momentele nodale, light design, cromatică vie) problema abuzului bonelor
filipineze din România (abuzuri de putere, bănești, sexuale). La granița dintre
performance social și estetic, două momente din spectacol, repetând aceeași
acțiune în contexte diferite, devin memorabile: 1. o trapă se deschide în planul
superior, iar pe capul femeii supuse abuzurilor de tot felul cade o ploaie de
boabe de orez; 2. același orez se revarsă asupra spectatorilor de sex masculin,
chemați pe scenă la finalul performance-ului și lipiți în cerc cu bandă adezivă
de marcare galben cu negru. Banda antiderapantă îi aduce pe subiecții
abuzurilor femeii în vizor, iar sorcovirea pe deplin contextualizată
sociocultural, la limita dintre cultura asiatică și cea autohtonă, sancționează
și eliberează.
Nu doar angajată social, ci și ritualic, arta performativă actuală comunică
în mod spectaculos mai mult decât ne-am aștepta. Iar efectele estetice nu ezită
să apară. În mod tulburător, semnificația esteticului nu mai este una
limitativă, ci se delimitează putând însemna educație, edificare și catharsis. Conceptul
aristotelic se aclimatizează cu noi sensuri. Transfigurarea chipului Yniei Love
trimite înspre imaginea Madonei cu pruncul explodând de frumusețe sub ploaia de
boabe de orez, iar spectatorul retrăiește odată cu personajele situația socială
recreată. Mila devine simpatie, iar frica – empatie.
În varianta inițială de spectacol, Ynia Love, inginera filipineză care a
lucrat ca menajeră în România timp de patru ani, joacă rolul prietenei ei Joy,
reușind să exprime situația femeii abuzate, dar rămânând o luptătoare, fără ca
spectacolul să cadă în capcanele melodramaticului. Ynia Love a fost expulzată
în Filipine, având interdicție de un an și nemaiputând să joace în spectacol. În
2015, spectacolul a realizat un circuit prin țară
(București-Iași-Craiova-Cluj-Timișoara-București) încercând să strângă fonduri
pentru ca Ynia Love să poată reveni în România.
Pentru că Ynia Love a fost înlocuită de Ioana Flora în varianta de
spectacol prezentată în turneu, am încercat să o readuc în peisaj printr-un set
de trei întrebări, un miniinterviu, pe care îl voi reda în continuarea
articolului. În același timp, încerc să ilustrez prin această scurtă serie de
întrebări și răspunsuri trecerea operată de regizoare între spectacol și
realitate, cu efect de bumerang.
DT: Cum recreează rolul tău din Produse
domestice realitatea femeilor filipineze care lucrează în România, dar sunt
abuzate?
YL: Întregul scenariu este autentic, de la ”vinderea” lucrătorului domestic
către angajator, banii implicați, și situația reală a bonelor și a menajerelor;
plecând de la o poveste reală, spectacolul a atins coarda sensibilă a multora.
DT: Cum ți-a schimbat viața spectacolul în care ai evoluat?
YL: M-am obișnuit să fiu în lumina reflectoarelor, mi-am făcut noi prieteni,
i-am făcut pe oamenii din jurul meu să fie preocupați de aceste probleme, mi-a
dat încrederea de a îmi exprima cu fermitate opinia.
DT: Crezi că teatrul poate schimba realități sociale? Dacă da, cum?
YL: Da! Deoarece oamenii devin conștienți de cum stau lucrurile în
realitate pe o cale artistică. Teatrul atrage atenția asupra unui subiect
într-un mod prin care îl face interesant pentru cetățeni, iar oamenii pot
astfel vedea, digera și acționa cu simpatie și empatie.
(Produse domestice, regia: Ioana
Păun, investigație: Laura Ștefănuț, text: Xandra Popescu, performeri: Ioana
Flora, Smaranda Nicolau, muzica: Cătălin Rulea, voce: Diana Miron, mișcare
scenică: Carmen Coțofană, 16 octombrie 2015, spectacol găzduit de Uzina Cu
Teatru, TNI)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu